Fuel Type: Electric Vehicle (BEV)

Dilema încărcării autovehiculelor electrice în Europa

Marile piețe auto din Europa se străduiesc să își îmbunătățească infrastructura pentru autovehicule electrice, astfel încât să sporească vânzările de autovehicule cu zero emisii. Dar pentru unii, acest lucru devine un joc nesfârșit de-a șoarecele și pisica, în care vânzările nu sunt suficient de mari pentru a justifica investiția, dar este nevoie de infrastructură pentru a îmbunătăți absorbția.

În toată Europa (inclusiv în Regatul Unit și în statele AELS), popularitatea autovehiculelor electrice cu baterii (BEV) a crescut în prima jumătate a anului, atingând 11,6% din totalul înmatriculărilor de autovehicule noi. Astfel, s-a înregistrat o creștere de la nivelul de 7,6% din aceeași perioadă a anului trecut. În general, numărul de BEV-uri vândute în S1 2022 a crescut cu 31,6% față de anul precedent.

Aceasta reprezintă 647.479 de autovehicule vândute în întreaga regiune între ianuarie și iunie. Potrivit AsCu toate acestea, infrastructura dedicată autovehiculelor electrice nu s-a adaptat la acest ritm, ceea ce înseamnă că, în curând, ar putea exista un decalaj între țările cu o rețea de electricitate și o rețea de încărcare bine dezvoltate și cele care nu dispun de acestea. În contextul în care Comisia Europeană încearcă să pună capăt vânzării de autovehicule noi care nu au zero emisii până în 2035, problema infrastructurii va fi un subiect de discuție important.ociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), la sfârșitul anului 2020, BEV-urile reprezentau 0,5% din parcul auto al Uniunii Europene. Acest număr a crescut probabil datorită volumului mare de înmatriculări înregistrate în 2021 și 2022.

Doar două țări domină rețeaua de încărcare

În iunie 2022, ACEA a publicat concluzii subliniind această problemă. Jumătate din stațiile de încărcare publice pentru autovehiculele electrice din blocul comunitar se află în doar două țări: Țările de Jos (29,4% din stațiile de încărcare) și Germania (19,4%). Aceste națiuni reprezintă doar 10% din suprafața UE, ceea ce înseamnă că restul de 90% trebuie să împartă 51,2% din actuala infrastructură de încărcare.

Diferențele în clasamentul din concluziile ACEA sunt uriașe, Țările de Jos având de 1.600 de ori mai multe stații de încărcare decât țara cu cea mai slabă infrastructură, Cipru. De fapt, olandezii au mai multe stații de încărcare decât alte 23 de state membre la un loc.

Există, de asemenea, o diviziune clară între țările din Europa Centrală și de Est și cele din Europa de Vest. România, de exemplu, este de șase ori mai mare decât Țările de Jos din punct de vedere al suprafeței, dar are doar 0,4% din rețeaua de încărcare din Europa.

„În prezent, în România există aproximativ 3.000 de stații de încărcare, care deservesc circa 14.000 de BEV-uri”, a comentat Ulmis Horchidan, redactor-șef la Eurotax în România (parte a Grupului Autovista). „Cu toate acestea, Ministerul Mediului are un plan care prevede construirea a încă 15.000 de stații de încărcare în următorii patru-cinci ani”.

În timp ce creșterea numărului de BEV-uri în România poate părea impresionantă, cu o creștere de 410,3% în S1 2022 față de anul precedent, potrivit ACEA, Horchidan avertizează că imaginea arată diferit atunci când este comparată cu alte tipuri de combustibil.

„Pentru fiecare autovehicul nou vândut pe plan local, indiferent de tipul de combustibil, există trei importuri de autovehicule rulate în fiecare lună”, a adăugat el. „În plus, aproape toate BEV-urile noi au fost achiziționate cu ajutorul uneia dintre cele mai mari subvenții din UE, în valoare de 10.000 de euro. Acest lucru a accelerat înmatricularea lor, dar probabil că se vor înregistra scăderi.”

De asemenea, România se află pe penultimul loc în ceea ce privește vârsta medie a parcului auto din UE, de 16,9 ani. Prin urmare, este clar că șoferii își păstrează autoturismele mai mult timp, ceea ce înseamnă că piața BEV mai are un drum lung de parcurs pentru a atinge popularitatea necesară pentru a justifica investiții suplimentare în infrastructură. Potrivit ACEA, la sfârșitul anului 2020, BEV-urile reprezentau doar 0,1% din parcul auto al țării.

Creșterea continuă pe întreg continentu

Nu toate piețele auto mai mici au deficiențe în ceea ce privește infrastructura de încărcare. Austria are un parc auto cu aproximativ două milioane de unități mai mic decât România. Dar se situează pe locul cinci în Europa în ceea ce privește densitatea stațiilor de încărcare în raport cu numărul de locuitori și pe locul șapte în ceea ce privește infrastructura în raport cu suprafața.

„În prezent, există aproximativ 14.000 de stații de încărcare în Austria, operate de aproximativ 350 de furnizori diferiți”, a declarat Robert Madas, Eurotax (parte a grupului Autovista), șef regional de evaluări, Austria, Polonia și Elveția. „BEV-urile au o cotă de piață de aproximativ 13,6% din înmatriculările de autoturisme noi, pe drumurile din țară circulând 93.811 de unități, reprezentând 1,8% din totalul autoturismelor”.

Deși poate părea că există un dezechilibru, densitatea teritoriului Austriei face ca șoferii să nu se afle niciodată departe de o stație de încărcare, chiar dacă disponibilitatea va deveni probabil discutabilă pe măsură ce vânzările de BEV cresc.

„Cred că infrastructura este în prezent la un nivel bun”, a adăugat Madas. „Cu toate acestea, având în vedere creșterea cotei de piață a autovehiculelor electrice, s-ar putea să devină mai problematică în viitor, dacă ritmul de creare de noi stații de încărcare nu va fi susținut”.

Sunt necesare mai multe investiții pentru încărcarea autovehiculelor electrice

ACEA consideră că va fi nevoie de aproximativ 6,8 milioane de stații de încărcare publice până în 2030, pe măsură ce țările UE avansează cu strategiile privind autovehiculele cu zero emisii, iar constructorii auto continuă să renunțe la modelele cu motor cu combustie internă.

Cu toate acestea, dacă numărul de stații de încărcare crește în același ritm ca în ultimii cinci ani, cu 180%, numărul total de 307.000 nu va fi suficient. Atingerea nivelului necesar va însemna o creștere de 22 de ori a numărului de stații de încărcare instalate anual.

Regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi (RICA), propus de Comisia Europeană anul trecut, este menit să contribuie la soluționarea acestei situații. Cu toate acestea, ACEA susține că ambițiile acestui regulament sunt complet insuficiente.

RICA prevede că pentru fiecare BEV ușor, fie că este vorba de un autoturism, fie de un autovehicul comercial ușor, vândut într-o țară, trebuie să se asigure o infrastructură publică de încărcare de 1 kW, și respectiv de 0,66 kW pentru fiecare plug-in hibrid (PHEV) vândut.

În plus, de-a lungul rețelei principale de drumuri TEN-T de pe continent, trebuie să se creeze, la fiecare 60 km, stații de încărcare accesibile publicului, care să ofere o putere de cel puțin 300 kW și să includă cel puțin o stație individuală cu un încărcător de 150 kW. Până în 2030, puterea totală a acestor stații trebuie să se dubleze, ajungând la 600 kW, cu un minim de două stații de încărcare de 150 kW.

„În timp ce unele țări fac progrese în ceea ce privește implementarea infrastructurii, majoritatea a rămas în urmă”, a declarat fostul director general al ACEA, Eric-Mark Huitema. „Discrepanțele puternice demonstrează necesitatea unor obiective RICA ambițioase și armonizate în toate statele membre ale UE.”

„Îndemnăm factorii de decizie politică să consolideze RICA, astfel încât să se poată atinge obiectivul de a crea o rețea europeană densă de stații de încărcare, care să se întindă de la nord la sud și de la est la vest”, a adăugat el.

Infrastructura de încărcare poate influența în mod decisiv succesul sau eșecul pieței autovehiculelor electrice cu baterii. În cazul în care o țară nu reușește să instaleze suficiente stații de încărcare, conducătorii auto ar putea fi descurajați să cumpere un BEV, în special cei care nu dispun de o parcare în afara străzii și nu-și pot instala o stație de încărcare la domiciliu.

Având în vedere că Uniunea Europeană interzice vânzările de modele noi pe benzină, diesel și hibride până în 2035, trebuie să existe o rețea puternică pe întregul continent pentru a consolida încrederea în tehnologie. În caz contrar, vânzările ar putea stagna, deoarece șoferii se vor îndrepta spre piața mașinilor rulate pentru modelele pe benzină și diesel. Prin urmare, suntem pe ultima sută de metri în privința asigurării investițiilor, fiind necesară o creștere a numărului de instalări de stații de încărcare pentru a îndeplini cerințele preconizate.

Acest continut v-a fost oferit de Autovista24.

Vă rugăm să rețineți că acest articol este o traducere a originalului publicat în limba engleză pe Autovista24 și, prin urmare, poate conține erori gramaticale minore. În cazul oricărei discrepanțe sau inconsecvență între traducere și versiunea în limba engleză, versiunea în limba engleză va prevala întotdeauna.

România va introduce numere de înmatriculare verzi pentru mașinile nepoluante

România va introduce numere de înmatriculare verzi pentru mașinile nepoluante Inițiativa este destinată autovehiculelor cu pile de combustie pe bază de hidrogen (FCEV) și autovehiculelor electrice cu baterii (BEV), dar nu se aplică vehiculelor hibride.

Ministerul Mediului din Romania a făcut anunțul în Monitorul Oficial la sfârșitul lunii aprilie, urmând ca noile măsuri să intre în vigoare în luna iulie. Cei care dețin mașini nepoluante pot solicita noile numere de înmatriculare, în timp ce automobilele nou înmatriculate vor primi automat numerele verzi.

„Prin identificarea clară şi vizibilă a vehiculelor nepoluante în trafic, creăm cadrul pentru acordarea unor facilități celor care le utilizează: fie că vorbim de parcare gratuită, acces permis în zone cu emisii reduse, reduceri de taxe și impozite, autoritățile locale, în special cele din marile aglomerări urbane, vor avea un instrument de lucru foarte util”, a declarat ministrul român al Mediului, Tánczos Barna.

Încurajarea unei mobilități mai puțin poluante

România promovează tot mai mult electromobilitatea, oferind subvenții pentru achiziționarea de autovehicule electrice (EV). Deși există o diferență vădită între Europa de Est și Europa de Vest în ceea ce privește adoptarea acestora, România oferă subvenții relativ mari pentru automobilele electrice. Cumpărătorii de BEV-uri beneficiază de o subvenție de 10.000 de euro, în timp pentru hibridele plug-in subvenția este de aproximativ 4.500 de euro.

Pe fondul acestor subvenții, adoptarea autovehiculelor electrice în România a crescut. Numai BEV-urile au atins o cotă pe piața automobilelor noi de aproximativ 7% în primul trimestru al anului 2022, în creștere de la 2% față de anul precedent. Această cifră este considerabil mai mare decât în alte țări din Europa de Est, dar se situează încă sub media europeană de 12% raportată în primele trei luni ale anului.

Țara urmează exemplul altor state europene prin introducerea numerelor de înmatriculare verzi pentru mașinile nepoluante. Polonia, Ucraina și Regatul Unit utilizează deja aceste tipuri de numere de înmatriculare, care sunt de obicei concepute pentru a crește gradul de conștientizare privind autovehiculele electrice, cu scopul de a încuraja șoferii să treacă la autovehicule nepoluante.

Numerele de înmatriculare facilitează identificarea autovehiculelor ca fiind nepoluante și pot ajuta autoritățile locale să instituie politici care să încurajeze oamenii să conducă autovehicule mai puțin poluante. Printre beneficii se numără parcarea gratuită sau mai ieftină, precum și intrarea gratuită în zonele cu emisii reduse.

Este nevoie de mai multe stații de încărcare pentru autovehiculele electrice

Cu un număr tot mai mare de autovehicule electrice pe șoselele din România, extinderea infrastructurii de încărcare este esențială. Cu toate acestea, Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) a constatat că există o acută lipsă a stațiilor de încărcare a autovehiculelor electrice în UE, iar România se numără printre statele cu cel mai mic număr la 100 km. ACEA a avertizat că cetățenii din țări precum România ar putea fi nevoiți să parcurgă chiar și peste 200 km pentru a găsi o stație de încărcare.

„Infrastructura este slabă din start și, cum orașele românești sunt pline de blocuri de locuințe, specificitatea locală nu permite implementarea rapidă a stațiilor de încărcare pentru a susține creșterea pieței BEV”, a comentat Ulmis Horchidan, redactor-șef la Eurotax în România (parte a grupului Autovista).

„Din cauza autonomiei reduse, a duratei mari de încărcare și a numărului limitat de stații de încărcare, valorile reziduale sunt scăzute. Oamenii nu se îngrămădesc să cumpere BEV-uri, în special rulate”, a adăugat Horchidan.

Cu toate acestea, există planuri de dezvoltare a rețelei de încărcare din țară. Enel X România, parte a Grupului Enel, contribuie la extinderea infrastructurii de încărcare în jurul Bucureștiului, în timp ce alte companii, precum E.On, instalează, de asemenea, stații de încărcare pentru autovehicule electrice.

România a atras atenția și altor companii internaționale. Compania canadiană Rock Tech Lithium este interesată să își consolideze prezența în Europa și dorește să investească 400 de milioane de euro pentru a construi în România a doua sa unitate de conversie a litiului din Europa. Unitatea de conversie va transforma rocile care conțin litiu în hidroxid de litiu de înaltă puritate, o substanță esențială pentru industria autovehiculelor electrice.

Acest continut v-a fost oferit de Autovista24.

Vă rugăm să rețineți că acest articol este o traducere a originalului publicat în limba engleză pe Autovista24 și, prin urmare, poate conține erori gramaticale minore. În cazul oricărei discrepanțe sau inconsecvență între traducere și versiunea în limba engleză, versiunea în limba engleză va prevala întotdeauna.

De ce să încarci o baterie de autovehicul electric când o poți schimba cu una încărcată?

Autovehiculele electrice se dezvoltă într-un ritm incredibil. Eficiența și autonomia lor continuă să avanseze vertiginos. Dar, indiferent cât de mare este autonomia lor, toate bateriile autovehiculelor electrice trebuie reîncărcate în cele din urmă. Cu excepția cazului în care, desigur, unitatea de stocare a energiei ar putea fi schimbată pur și simplu cu una încărcată? Acesta este un concept din ce în ce mai răspândit în lumea mobilității.

Bosch, Mitsubishi și Blue Park Smart Energy (BPSE) vor colabora la un nou model de afaceri de baterii ca serviciu destinat flotelor comerciale. Acesta va utiliza tehnologia de baterii în cloud a furnizorului german, capacitățile de comercializare a serviciilor ale producătorului auto japonez și platforma de schimb de baterii a companiei chineze.

În altă ordine de idei, Gogoro a prezentat ceea ce a numit „primul prototip de baterie cu stare solidă interschimbabilă din lume pentru autovehiculele electrice”. Dezvoltat în parteneriat cu ProLogium Technology, sistemul este destinat vehiculelor pe două roți și se integrează în rețeaua de schimb de baterii existentă a Gogoro.

Schimbarea bateriilor pentru flotele comerciale 

Mitsubishi, Bosch și BPSE recunosc că cererea de electrificare crește pe zi ce trece. Dar costurile inițiale de implementare a unei flote de autovehicule electrice, timpul de întrerupere a activității pentru încărcare și incertitudinile legate de baterii se numără printre factorii majori care amână electrificarea flotelor comerciale. Tehnologia de schimb ar putea fi o soluție potențială, permițând operatorilor să maximizeze utilizarea autovehiculelor electrice.

Astfel, în cadrul colaborării celor trei companii, tehnologia de baterii în cloud de la Bosch va monitoriza și va analiza în permanență unitățile de stocare a energiei cu ajutorul inteligenței artificiale (AI). Astfel, se asigură control asupra bateriei, maximizarea duratei de viață și a performanțelor, optimizând în același timp costul total de deținere (TCO) al flotei.

Cele trei companii doresc să dezvolte și să furnizeze un serviciu de detectare și predicție a stării, a capacităților și a utilizării optime a bateriilor. Toate aceste informații pot contribui la reducerea principalilor factori care împiedică adoptarea autovehiculelor electrice, precum și la utilizarea bateriilor pe piața de autovehicule rulate, conducând la reducerea TCO al parcului auto.

Baterii cu stare solidă interschimbabile

Bateriile cu stare solidă (SSB) reprezintă o tehnologie mult așteptată, cu potențialul de a reduce dimensiunea și greutatea unității de stocare a energiei, crescând în același timp densitatea acesteia. Se preconizează că bateriile litiu-ceramică SSB reprezintă următorul pas în evoluția chimiei litiu-ion. Dar compania taiwaneză nu s-a oprit aici, ci a decis că SSB ar trebui să fie și interschimbabile.

„Gogoro prezintă prima baterie cu stare solidă din lume pentru schimbul de baterii la vehiculele pe două roți, deoarece este imperativ să profităm de cele mai recente inovații în materie de baterii pentru a introduce o nouă eră de creștere și de adoptare a transportului electric în orașele noastre,” a declarat Horace Luke, fondator, președinte și CEO al Gogoro.

„Am încheiat un parteneriat cu ProLogium Technology, un lider global în inovația în domeniul bateriilor cu stare solidă, pentru a dezvolta împreună această nouă baterie care oferă o densitate energetică mai mare pentru autonomie extinsă, stabilitate și siguranță îmbunătățite și este compatibilă cu toate vehiculele existente alimentate de Gogoro”, a adăugat el.

Rețeaua Gogoro este o platformă deschisă și interoperabilă de schimb de baterii pentru vehiculele urbane ușoare. Aceasta a fost concepută pentru a fi inteligentă, scalabilă și dinamică. Este folosită de peste 450.000 de călători, având peste 10.000 de stații de schimb de baterii în peste 2.300 de locații. Acest lucru îi permite să opereze 340.000 de schimburi zilnice, alimentând 95% din vehiculele electrice pe două roți din Taiwan. Cu o tehnologie atât de avansată disponibilă pentru vehiculele pe două roți, cu siguranță că aceeași…

Acest continut v-a fost oferit de Autovista24.

Vă rugăm să rețineți că acest articol este o traducere a originalului publicat în limba engleză pe Autovista24 și, prin urmare, poate conține erori gramaticale minore. În cazul oricărei discrepanțe sau inconsecvență între traducere și versiunea în limba engleză, versiunea în limba engleză va prevala întotdeauna.